În ultimul an, am avut ocazia să întreb peste 1000 de persoane care lucrează în domeniul financiar dacă economisesc, un eșantion reprezentativ aș spune. Am rămas surprins să aflu că mai puțin de 20% din cei care mi-au răspuns la întrebare au o strategie activă de a economisi. Ceva de genul, când intră salariul, pun deoparte o sumă după care mă apuc să cheltuiesc. Am mers mai departe și i-am întrebat pe cei care nu economisesc, de ce nu o fac. O majoritate covârșitoare mi-au răspuns la întrebarea aceasta: 

 “Nu am suficienți bani! Să îmi crească salariul și apoi o să economisesc.”. Am insistat în discuție și le-am propus următoarea situație: “O abordare de genul: cheltuiesc tot ce câștig, vi se pare ok?”. Paradoxal, în unanimitate mi-au răspuns că nu. “E greșit să cheltuiești tot ce câștigi!”. Bun. De ce atunci la întrebarea despre economisire nu îmi răspundeți “Pentru că greșesc! Încerc să mă controlez din perspectiva cheltuielilor însă nu reușesc”? Primul pas pe care trebuie să îl facem ca să corectăm un comportament greșit este să îl recunoaștem, nu? E foarte greu să corectăm un comportament greșit atunci când nu îl admitem. Mult mai ușor este să învinuim un factor extern.

 Am început cu povestea asta pentru că primul lucru pe care ar trebui să îl facem ca să ne asigurăm sănătatea financiară este să economisim. Indiferent de veniturile fiecăruia, este esențial să nu lăsăm întreaga sumă să meargă către consum. Dacă nu putem să controlăm în totalitate veniturile, în cazul cheltuielilor curente suntem deplin responsabili. Nu trebuie să lăsăm economisirea să fie gestionată de factori externi, cum ar fi nivelul veniturilor, gradul de îndatorare etc. Dacă reușim să economisim sau nu, ține doar de voința și de auto-controlul fiecăruia. 

Mă bucur să văd din ce în ce mai multe persoane care caută să trăiască într-un stil de viață mai sănătos. De la atenție sporită la alimentele pe care le consumă și până la prezența cât mai frecventă la sala de sport sunt printre cele mai în vogă trenduri actuale. Câți dintre noi însă ne gândim serios și la sănătatea din domeniul financiar? Este important să fiu sănătos financiar? 

 Ca să putem răspunde la aceste întrebări haideți să încercăm să definim pentru început sănătatea financiară. A fi sănătos financiar nu înseamnă să ai o casă mare sau o mașină scumpă. Autoritatea de protecție a consumatorilor de servicii financiare din SUA – CFPB (Consumer Financial Protection Bureau) -propune o definiție interesantă obținută în urma unui studiu efectuat în acest sens. În opinia lor, sănătatea financiară este starea de fapt în care un individ: are control asupra cheltuielilor lunare; are capacitatea de a trece peste eventuale șocuri financiare; are obiective financiare stabilite și e pe cale să le îndeplinească și are confortul financiar să facă alegeri care să îi permită să se bucure de viața curentă. 

 Cu alte cuvinte, cine răspunde cu “nu” la următoarele întrebări se poate considera sănătos financiar: Cheltuiesc tot ce câștig? E o tragedie dacă mâine îmi pierd sursa actuală de venit? E adevărat că nu mi-am stabilit niciodată un obiectiv cu privire la resursele financiare de care dispun? Sunt multe lucruri pe care mi le-aș dori însă nu mi le pot permite?

 Putem spune că drumul către sănătate financiară este gestionat de un set de decizii pe care trebuie să le luăm cu privire la resursele de care dispunem. Prima decizie, și cea mai importantă, este să economisim. Odată economisite, trebuie să decidem destinația sumelor, procesul de alocare. Nu vreau să duc subiectul articolului către zona de alocare așa că o să mă rezum la a menționa trei lucruri de care vă recomand să țineți cont într-o astfel de decizie: orizont de timp îndelungat, diversificare și periodicitate. Îmi place mie să spun că dacă respectăm cele trei ipoteze nu prea are cum să iasă rău. Orizontul de timp îndelungat crește predictibilitatea, diversificarea, pe lângă reducerea riscului ajută în lupta împotriva inflației, iar investiția periodică ne ajută să evităm zona speculativă. 

 La prima vedere nu pare un lucru complicat. Tot ce trebuie să facem ca să dobândim sănătate financiară este să ne comportăm rațional! Suntem oare raționali atunci când vine vorba de bani? 

 Să ne referim la economisire pentru început. Imaginați-vă o situație în care trebuie să decidem între un consum actual, să zicem o sticlă de vin, și răbdare, în folosul unui beneficiu ulterior – economisire. Celor pentru care vinul nu reprezintă o utilitate, înlocuiți produsul cu ceva similar ca valoare. Revenind, punem în balanță utilitatea așteptată a consumului actual cu cea a unor beneficii viitoare. Dacă nu mereu, măcar în anumite instanțe, raționalitatea ar trebui să încline balanța către economisire, nu? Ceea ce ne încurcă însă în decizie este tendința umană de a manipula alegerea, încadrând-o într-o raționalitate restrânsă. Ce vreau să spun este că dezvoltăm factori favorabili către una din părțile ecuației ignorând beneficiile celeilalte. “Dupa 10 ore de muncă, merit și eu un pic de relaxare, nu?” sau “E rece, și e vinul meu preferat. Nu pot să spun nu!” sunt de cele mai multe ori gândurile care ne cuprind într-o astfel de situație. Mai greu mi-aș imagina într-o situație că asta o analiză de genul “cei 50 de RON pe care îi economisesc acum, într-o planificare financiară bună și disciplină în aplicare mă vor ajuta ca după o vârstă să nu mai depind de salariu în aceeași măsură ca acum!”. Nu e ușor să economisești, dar nu imposibil așa cum mulți își justifica abordarea. 

 Recent, am avut ocazia sa vorbesc unor grupuri de  studenți. Privindu-i cu simpatie le-am făcut o mărturisire cu privire la orizontul de timp: “Fiecare dintre voi, aveți un orizont de timp investițional de cel putin 50 de ani!”. Era ușor sa observi mirarea si dezacordul in  privirea lor după o astfel de afirmație si totuși mă simțeam dator  sa continui: “si peste 20 de ani, orizontul de timp investitional va fi același, doar ca ne vine greu sa gândim așa”. Atunci când vine vorba de alocare, cu cat reușim  sa ne impunem un orizont de timp  îndelungat cu  atat șansele de reusite se modifica in  favoarea noastră.  Daca teoria ne indeamna sa extindem orizontul de timp, de ce avem o problema cu asta ? Pentru  ca e mult  ușor sa gândim pe termen scurt. Cine reușește  sa depășească bariera cognitiva a  dimensiunii orizontului de timp, pe jumatate a  parcurs drumul spre sănătatea financiara.

   “De ce să diversific? Nu vreau să îmi asum riscuri suplimentare!”. Numai mie mi se pare ciudată o astfel de exprimare? Diversificarea reduce riscul, nu? Să nu punem toate ouăle în același coș e o recomandare de care ar trebui să ținem cont indiferent de domeniu. Și totuși, de ce vedem în diversificarea activelor în care ne putem plasa resursele ceva riscant? “O investiție de genul ăsta a înregistrat o scădere în ultimele 3 luni! Nu sunt confortabil cu ea.” îmi oferă cineva un răspuns făcând referire la un fond care investea în acțiunile componente ale indicelui S&P500 . De acord. În ultimii 30 de ani însă randamentul mediu lunar al acestui indice a fost semnificativ mai mare decât inflația (12.03% aritmetic și 10.60% geometric  pentru indice față de 2.58% inflația medie ). Atât de bine se îmbină un orizont de timp cu diversificarea, trebuie doar să le lăsăm. 

 “Nu mi se pare o perioadă bună să investesc. Uitându-mă pe grafic, observ că prețurile sunt aproape de maxim!”.  Anticiparea punctelor de maxim și minim este primul indiciu al unui comportament speculativ. Nu vreau să pară că am ceva împotriva unui astfel de comportament. Emoțiile și recompensele sunt pe măsură. Problema pe care am sesizat-o: mulți dintre cei care vorbesc așa se consideră investitori de portofoliu, pe termen lung. Dacă vreau să fiu investitor pe termen lung, dar mă comport ca un speculator, nu e ok. Cum facem să evităm să ne lăsăm influențați în decizii de evoluții recente ale pieței? Investim periodic. Las la o parte subiectivismul și încerc să obțin o disciplină de care am nevoie printr-un algoritm simplu. Investesc periodic. 

Fără să mai lungim vorba, cu promisiunea că veți mai auzi de la mine de subiectul sănătății financiare, vă propun să sumarizam ce trebuie să avem în vedere pentru a tinde către aceasta:

 1.           Economisesc;

 2.           Planific cât mai rațional resursele economisite;

 3.           Mă înarmez cu răbdare și disciplină pentru a pune în aplicare planul de la punctul 2;

 

Sursa: http://files.consumerfinance.gov/f/201501_cfpb_report_financial-well-being.pdf

S&P 500 – indice reprezentativ al Bursei de la New York.

Sursa, date Bloomberg.com, calcule BRD AM;

Sursa, www.inflation.eu

Informatiile de pe acest blog sunt cu caracter informativ si contin opinii personale ale autorilor. Opiniile prezentate in articole nu reprezinta recomandari de investitii din partea BRD Asset Management SAI S.A. Articolele prezentate nu reprezinta consiliere financiara personalizata cu privire la investitiile dumneavoastra sau consiliere juridica/fiscala. BRD Asset Management isi rezerva dreptul de a modifica datele prezentate in articole fara o notificare prealabila. Daca doriti sa investiti intr-unul din fondurile administrare de BRD Asset Management SAI S.A. cititi prospectul de emisiune si informatiile cheie destinate investitorilor, prevazute la art.98 din O.U.G. nr.32/2012, disponibile pe site-ul societatii www.brdam.ro in limba romana. Performantele anterioare ale fondurilor nu reprezinta o garantie a realizarilor viitoare. Preluarea de informatii prezentate pe blog se va face doar cu precizarea sursei.